Menu

Trifonul viilor (Botezul vitei de vie)

Autor: Valeru Ciurea Autor: Valeru Ciurea
Una dintre acțiunile care, în timp, pe ici pe colo, în localități în care s-a văzut implicarea bisericii, a administrației locale dar și a oamenilor locului, au căpătat caracter de permanență. este Trifonul viilor (Botezul viţei de vie). După Cârlogani (Cepari), Câmpu Mare - Dobroteasa, Drăgănești Olt, am revenit la Ianca, în sudul județului, pentru a vedea dacă inițiativa noastră a prins rădăcini. Și am constatat că da, obiceiul a reintrat în drepturile lui firești iar preoții sunt chiar satisfăcuți că sătenii apelează din nou la rugăciunile pentru vie și pomi.
Dacă este 1 februarie, este Trifonul, sărbătoarea Sfântului Mucenic Trifon, născut în Frigia, unul din districtele Asiei Mici, în satul Lampsacus. Încă din tinereţe Domnul l-a învrednicit cu puterea izgonirii demonilor şi a vindecării diferitelor boli. Odată, mucenicul a salvat întreaga sa comunitate de la înfometare, oprind cu puterea rugăciunii, invazia lăcustelor care devorau culturile şi grânele oamenilor.
Sfântul Trifon a devenit faimos odată cu izgonirea unui demon din fiica împăratului roman Gordian (238-244). Atunci când îi ajuta pe cei neputincioşi nu le cerea altceva decât credinţă în Mântuitorul Iisus Hristos cu a Cărui slavă îi vindeca.
 
La 1 februarie, în ziua de pomenire a Sfântului Trifon se practică o serie de ritualuri, pentru asigurarea protecţiei livezilor de pomi fructiferi şi a viilor. Trifonul este considerat mai mare peste câmpuri, stăpânul absolut al insectelor. Este o sărbătoare restrictivă la care nu participă decât bărbaţii. Preotul slujeşte la capul viei făcând rugăciuni. Înainte de asta însă, preotul blesteamă gângăniile: „(...) Vă blestem pe voi viermi, omizi, gândaci, şoareci şi purici, tot felul de muşte, molimi şi furnici, şi tot felul de jigănii ce se târăsc pe pământ şi păsări ce zboară şi aduc stricăciuni şi pagubă holdelor, viilor…”
După aceste cuvinte preotul stropeşte pe deasupra viei cu busuiocul udat cu apă sfinţită şi binecuvântează via să aibă rod bogat.
La distanță de câțiva ani am revenit la Ianca, în sudul județului Olt pentru a vedea dacă obiceiul s-a păstrat. Am constatat, cu plăcere, că da, acest obicei pe care l-am revitalizat în urmă cu mai mulți ani împreună cu câțiva oameni de nădejde în frunte cu primarul Mirel Pascu și cu preoții din comună, s-a păstrat. Am fost cu preoții în vii, am făcut ritualul și am admirat mai multe vii foarte bine îngrijite. Trebuie menționat că sunt vii de nisip, care necesită o pregătire și o întreținere mai speciale.
 
înapoi la partea de sus