Menu

Sânzienele sau Drăgaica

Autor: Valeru Ciurea Autor: Valeru Ciurea


Sărbătorii Sânzienelor cu nașterea Sfântului Ioan Botezătorul nu li se cunoaște alăturarea, în timp. Cert este că pe 24 iunie românii marchează sărbătoarea de Sânziene sau Drăgaica așa cum se pricep, punând fete (și flăcăi) să joace un fel de teatru popular după informații care mai de care mai neverificate sau inventate.
La fel de cert este că sărbătoarea Sânzienelor, un fel de zâne ce plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, tămăduiesc bolnavii și apăra semănăturile de grindină nu mai reprezintă de mult ceea ce reprezenta în viața satului tradițional, devenind un motiv spectacular, de ajungere în paginile de ziar sau în știrile de televiziune.
Cine va da, din curiozitate, o căutare pe google va „afla“ foarte multe informații care însă nu numai că nu vor lămuri „problema“ Sânzienelor ci, dimpotrivă, își va înmulți întrebările pentru că informațiile fie – unele – se bat cap în cap, fie sunt care mai de care mai „împodobite“. În orice caz, deslușirea informațiilor autentice devine o intreprindere din ce în ce mai grea, „slalomul“ printre „informații“ devenind, cu fiecare an, mai anevoios și mai periculos.
Iată de ce eu, în acest material, voi folosi verbul a fi, la trecut.
Noaptea de Sânziene nu este ci era magică. În tradiția populară și în credința omului obișnuit, în acea noapte se deschideau porțile cerului și lumea de dincolo putea stabili contacte cu lumea de aici, cea pământeană.
Sânzienele și-ar avea originea într-un cult solar străvechi și ar fi niște fete frumoase, trăitoare prin păduri sau pe câmpii (după zonă, evident!). Ele s-ar prinde într-o horă și ar da puteri florilor și plantelor de leac. Iată motivul pentru care plantele de leac, bune la toate bolile se culeg în această zi sau în această perioadă.
Sărbătoarea populară de Sânziene sau Drăgaica, reprezintă și solstițiul de vară, începutul verii în calendarul popular (la trei zile după solstițiul de vară), de aceea poartă și numele Cap de vară.
Una dintre florile care înfloresc în această perioadă este floarea de Sânziană. Fetele împleteau din aceste flori și din spice de grâu dar și alte plante de leac, cununi pe care le purtau în hora lor și pe care ulterior le aruncau pe casă, distanța până la care ajungeau cununile având diferite semnificații. Se spunea că acea fată a cărei cunună rămânea pe casă urma să se mărite cât mai degrabă.
Alte semnificații (inventate pentru rating) sunt, de-a dreptul hilare.
Trecem însă peste asta și spunem că și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Olt a „încercat“ la Vădăstrița un fel de reconstituire a evenimentului din viața satului tradițional. Cu ajutorul primăriei Vădăstrița și cu implicarea deosebită a Melaniei Velica, directorul Căminului Cultural din Vădăstrița am încercat să punem în valoare portul popular deosebit al comunei, frumusețea și tinerețea fetelor care au participat și care, în același timp, au învățat câte ceva despre această sărbătoare.

 

înapoi la partea de sus