Menu

A XXXI-a ediție a „Sărbătorii iilor“ de la Cezieni

Autor: Valeru Ciurea Autor: Valeru Ciurea

Există informații conform cărora Principesa Nicolett Brâncoveanu, la Cezieni, în județul Olt, premia în a doua zi de Paști, într-o horă prinsă în mijlocul satului cele mai frumoase ii cusute peste iarnă de femeile din sat. Martori participanți la aceste manifestări au confirmat că în anii 1920 acest obicei exista. După anul 1945, această sărbătoare a satului, care amintea vădit de boierii vremii, a fost întreruptă de nou instalatul regim care s-a dovedit a fi distrugător al tradițiilor, obiceiurilor și spiritului românesc.
În data de 12 aprilie 1974, „Sărbătoarea iilor“, s-a reluat la Cezieni. Acest fapt se datorează lui Tudor Dănacu, președintele CAP Cezieni din acea vreme. Sărbătoarea s-a ținut apoi în fiecare an, dar în date diferite. Iile erau jurizate și apreciate de specialiști în domeniu iar premiile erau acordate dintr-un fond cultural al CAP Cezieni.
„Sărbătoarea iilor“ s-a desfășurat neîntrerupt până în anul 1989 când s-a întrerupt  pentru 10 ani, fiind reluată din anul 2000 de nou alesul primar al comunei Cezieni, profesorul Dănuț Gușatu.
Cine își închipuie că ceea ce se întâmplă la Cezieni este un lucru ușor, se înșeală. De-a lungul timpului au fost puse în mișcare forțe și fonduri din ce în ce mai mari pentru ca astăzi să se poată spune că ediția din acest an a fost nu numai una reușită dar și cea mai bogată în rezultate: optzeci de ii noi, cusute în iarna lui 2014 și primăvara lui 2015 s-au înscris în concurs. A fost ceva nemaiauzit până acum. Și, mai mult de atât, toate aceste ii au meritat atenție, modelele folosite fiind extrem de frumoase și de sofisticate.
Să mai spunem că în Hora iilor, pe stadionul din localitate, s-au prins peste patru sute de ii și că o mână de oameni dintre care trebuie să amintim aici pe Dănuț Gușatu, pe Olguța Filp, pe Dodu Țenea și trupa lui de călușari fac, în fiecare an, eforturi pentru ca numele comunei lor, Cezieni, și al sărbătorii lor, să nu fie umbrit de vreun neajuns. Și, fiți convinși că alături de ei sunt mulți alții - cum ar fi membrii Ansamblului folcloric „Ghiocelul“ - care nu se dau în lături de la nici un efort.
Primăria, sprijinită de Consiliul Județean și de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Olt a răsplătit, ca în fiecare an, efortul fetelor și femeilor care cos aceste bijuterii ale portului popular din zona Romanați.
Voi posta aici câteva fotografii realizate la această a XXXI-a ediție a Sărbătorii iilor de la Cezieni, nu înainte însă de a-mi exprima (încă o dată!) nemulțumirea față de comportamentul celor care populează Ministerul Culturii care, deși aducem în fiecare an noi dovezi că această sărbătoare merită sprijinită, deși în fiecare an depunem proiecte de finanțare astfel încât să dăm acestei sărbători dimensiunea națională pe care ar merita-o, nu binevoiesc nici măcar să dea răspunsul standard: „Ne pare rău dar fondurile alocate în acest an sunt fie însuficiente, fie lipsesc cu desăvârșire.“ Noi nu credem că aceste fonduri nu există, credem doar că o mână de oameni nu iubesc Oltul, nu iubesc Romanațiul și portul popular atât de frumos ce vine din această zonă.
În ciuda acestor dezamăgiri, Sărbătoarea iilor de la Cezieni nu numai că rezistă dar, iată, crește din ce în ce mai mult.
Să ne vedem cu bine la anul, la a XXXII-a ediție!
Valeru Ciurea, referent de specialitate

înapoi la partea de sus