Menu

Trifonul viilor la Campu Mare - Dobroteasa

Autor: Valeru Ciurea Autor: Valeru Ciurea

Luna februarie, în limbaj popular, poartă numele de Făurar. Probabil de la faptul că oamenii începeau a-şi pregăti uneltele pentru anul agricol care urma să înceapă. În basmele româneşti există un personaj care se numeşte Faur şi care era un fierar cu puteri supranaturale ce confecţiona unelte vrăjite.
Făurarul, adică luna februarie, este socotită fratele cel mic al lunilor anului, asta pentru că are 28 sau 29 de zile.
Pe 1 februarie este sărbătorit Sfântul Mucenic Trifon, născut în Frigia, unul din districtele Asiei Mici, în satul Lampsacus. Încă din tinereţe Domnul l-a învrednicit cu puterea izgonirii demonilor şi a vindecării diferitelor boli. Odată, mucenicul a salvat întreaga sa comunitate de la înfometare oprind, cu puterea rugăciunii, invazia lăcustelor care devorau culturile şi grânele oamenilor.
Sfântul Trifon a devenit faimos odată cu izgonirea unui demon din fiica împăratului roman Gordian (238-244). Atunci când îi ajuta pe cei neputincioşi nu le cerea altceva decât credinţă în Mântuitorul Iisus Hristos cu a Cărui slavă îi vindeca.
Când la tronul imperial a ajuns împăratul Decius (249-251), acesta a început o persecuţie atroce împotriva creştinilor. Cineva l-a pârât comandantului Aquilinus pe Sfântul Trifon spunându-i că acesta propovăduia cu mare evlavie credinţa în Hristos şi că pe mulţi i-a botezat. Curând sfântul a fost arestat şi interogat, timp în care şi-a apărat cu putere credinţa sa.
Pentru mărturisirea sa, sfântul a fost supus unor torturi îngrozitoare: a fost lovit cu bâtele, trupul i-a fost scrijelit cu gheare de fier, a fost ars, i s-au bătut cuie în tălpi. Toate acestea, sfântul le-a îndurat cu răbdare. În cele din urmă a fost condamnat la tăierea capului cu sabia. Sfântul mucenic s-a rugat înainte de execuţie, mulţumind lui Dumnezeu pentru că l-a întărit în încercările sale. El s-a mai rugat Domnului să miluiască pe cei care-l vor chema în ajutor. Când soldaţii au ridicat sabia să-i taie capul, sfântul şi-a şi dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, acestea petrecându-se în Niceea, în anul 250.
Creştinii au înfăşurat trupul sfântului într-un giulgiu curat, cu intenţia de a-l îngropa în Niceea, acolo unde a suferit, dar sfântul li s-a arătat şi le-a cerut să-i ducă trupul în satul natal, Lampsacus. Mai târziu, moaştele Sfântului Trifon au fost mutate la Constantinopol şi apoi la Roma.
În zona Olteniei sărbătoarea de la 1 februarie este numită Trifonul sau Trif Nebunul iar în popor există credinţa că el are putere asupra începutului de primăvară şi este cunoscut drept cel ce păzeşte viile și livezile de omizi şi lăcuste, iar pe oameni, de nebunie.
La 1 februarie, în ziua de pomenire a Sfântului Trifon se practică o serie de ritualuri, pentru asigurarea protecţiei livezilor de pomi fructiferi şi a viilor. Trifonul este considerat mai mare peste câmpuri, stăpânul absolut al insectelor. Este o sărbătoare restrictivă la care nu participă decât bărbaţii. Preotul slujeşte la capul viei făcând rugăciuni. Înainte de asta însă, preotul blesteamă gângăniile: „(...) Vă blestem pe voi viermi, omizi, gândaci, şoareci şi purici, tot felul de muşte, molimi şi furnici, şi tot felul de jigănii ce se târăsc pe pământ şi păsări ce zboară şi aduc stricăciuni şi pagubă holdelor, viilor…”
După aceste cuvinte preotul stropeşte pe deasupra viei cu busuiocul udat cu apă sfinţită şi binecuvântează via să aibă rod bogat.
Prin anul 2002-2003 Centrul Cultural Olt a iniţiat această acţiune, nu numai pentru a sărbători pe Sfântul Trifon ci și pentru a revitaliza obiceiurile și ritualul acestei zile, așa cum se întâmpla odinioară în zonele viticole și pomicole. Am început la Vitomireşti, localitate vestită pentru vinurile ce se produc aici. Tăvălugul privatizărilor însă se rotea  aşa că în anii următori Societatea vini-viticolă se şi vânduse iar interesul local pentru sărbătoare a căzut brusc. Împreună cu Visi Ghencea, directorul de atunci al instituţiei, am hotărât ca sărbătoarea de Sfântul Trifon să devină itinerantă și să se desfășoare prin localităţile sau zonele viticole, pentru a trezi interesul oamenilor pentru un obicei care pe timpuri le salva viile de dăunători. Aşa se face că în anii următori am poposit, pe rând, cu Trifonul la Cârlogani, apoi la Ianca - Potelu, la Drăgănești, la Cepari pentru ca anul acesta, 2014 să poposim la Câmpu Mare - Dobroteasa, o zonă bogat viticolă și pomicolă.
Până la urmă, rostul şi rolul nostru, al celor de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Olt este acela de păstra - acolo unde ele există - și de a reînvia tradițiile și obiceiurile ce odinioară erau atât de importante în viața satului tradițional, acolo unde acestea au fost date uitării.
Anul acesta am chemat alături de noi primăriile localităților cu tradiție în cultivarea viței de vie și a pomilor fructiferi: primăria Vitomirești, primăria Sâmburești, primăria Dobroteasa, primăria Vulturești și primăria Verguleasa. Gazdă și sprijin ne-a fost părintele Ioan Ciucă, preotul-paroh al parohiei Câmpu Mare care, alături de alți trei preoți a săvârșit slujba care se face în această zi importantă odinioară în viața satului tradițional românesc.
Din păcate, eforturilor făcute de Consiliul Județean Olt prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradționale Olt, reprezentanții comunităților locale din Vitomirești, Sâmburești și Vulturești, nu s-au alăturat și, deși confirmaseră, nu au onorat invitația noastră, neînțelegând, cred, demersul instituției noastre și minimalizând astfel rolul acesteia în păstrarea și perpetuare tradițiilor și obiceiurilor locale.
Mulțumim pe această cale primăriei Dobroteasa, domnului primar Ion Crăciunescu și domnului viceprimar Lucian Oprișor, primăriei Verguleasa, domnului primar Valentin Piciu și domnului viceprimar Valentin Vlădescu, domnului Marcel Safta consilier local la Consiliul Local Verguleasa și, nu în ultimul rând părintelui Ioan Ciucă de la Parohia Câmpu Mare - Dobroteasa pentru că au sprijinit acțiunea noastră.
După slujba oficiată de preoții de la Câmpu Mare și Murgești și săvârșirea ritualului de botezare a viței de vie a urmat un concurs de vinuri la care s-au înscris 10 producători cu nu mai puțin de 19 sortimente de vin. Prin regulamentul înaintat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Olt au fost stabilite trei categorii: vinuri albe nobile, vinuri roșii nobile și vinuri hibride.
Deasemenea, mulțumim celor care au participat la această primă ediție a concursului de vinuri organizat cu acest prilej: domnii Gheorghe Țigmeanu, Eugen Iordache, Valerică Stroe, Florea Nicolescu, Lucian Oprișor, Ilie Ileana, Marin Geană și Daniel Sârbu care s-au înscris în concurs, alături de Biserica Murgești și Parohia Câmpu Mare.
În urma jurizării au fost acordate următoarele premii: Premiul I la secțiunea vinuri roșii nobile și trei mențiuni; două premii I și o mențiune la categoria vinuri albe nobile și 4 mențiuni la categoria vinuri hibride.
Adresăm mulțumirile noastre, în special, domnului dr. Ilie Zaharia, specialist oenolog fără al cărui ajutor - constând în degustarea și notarea vinurilor - concursul nostru nu ar fi avut rezultatul scontat. Toți câștigătorii au fost răsplătiți, conform clasamentului, cu premii în bani și diplome oferite de Florian Dumitrescu, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Olt.

înapoi la partea de sus