Buckle

01

Adresa:

Str. Manastirii nr.1A, Slatina

02

Telefon:

0349/409270

03

Email

cjcpctolt@yahoo.com

Paste 2016, la Topana

Paste 2016, la Topana

Imprimare Email
(0 voturi)

Poate că sărbătoarea de Paști de anul acesta (2016) ar fi trecut, pentru prima dată, fără să trăiesc latura religioasă a evenimentului sau chiar fără o minimă petrecere

, așa cum îi șade bine românului, mai ales celui din Oltenia.
Iată însă că nu a fost așa. Am petrecut prima zi de Paști la Topana. Fusesem informat că aici s-ar petrece ceva deosebit în prima zi de Paști, în curtea bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, datată 1856. Este o biserică monument istoric, mi se spune, deși nu are o plăcuță care să ateste acest lucru. Mai mult de atât, se pare că o parte din pictura exterioară a fost acoperită cu var.
Intrăm printre primii în curtea largă a bisericii, cu iarbă proaspăt tunsă, care arată ca un gazon. Pământul este reavăn de la ploile căzute în ultimele zile, iar iarba este udă. Știam, din auzite, că această curte, flancată de mese cu acoperiș, urma să se umple de enoriași dar și de fii ai satului sau invitați veniți aici din toate zările.
Intru și eu, alături de ceilalți, în biserică și, pentru că nu am un ou roșu, pun un leu în cutia milei și iau Paști. Mă gândesc că oricum, este mai ieftin ca la Vădastra, acolo Paștiul luat de la biserică te costă cinci lei. Drept este că iei Paști într-un pahar de unică folosință dotat și cu linguriță. Tot de unică folosință.
Afară, sub clopotniță, se oficiază spovedaniile. Tineri și vârstnici stau la coadă pentru a se spovedi. Admir această latură a credinței oamenilor, mai ales că acolo nu erau doar oameni de la țară ci și din cei veniți de la oraș.
Între timp, curtea începe să se anime. Prima trecere se face pe la mormintele celor plecați. O lumânare, o floare, un gând. Este trecut deja de ora opt. Cei care au venit își așează coșurile cu merinde pe mesele care le sunt rezervate cine știe de când. Din coșuri scot mămăliga tăiată felii subțiri și pește prăjit. Alături, sticla cu vin și cea cu țuică. Mi se spune că acesta este obiceiul locului. Oamenii vin și mănâncă acolo, în curtea bisericii mămăligă cu pește și beau un pahar cu vin sau țuică. Ciocnesc și câte un ou. Uneori „pe luate“. Oamenii spun că obiceiul ar avea  peste o sută de ani. Îi cred. Numai partea în care curtea se umple cu mașini de zici că este o expoziție sau un salon auto nu o mai cred. Și îmi displace profund faptul că din frumusețea gazonului de acum o jumătate de oră nu prea a mai rămas mare lucru.
Oamenii, unii așezați de jur împrejurul bisericii, împart din bucatele aduse. Un bătrân merge printre lume cu un coș plin cu mere. Nu știu dacă le împarte sau le adună. Nu am tăria să-l întreb. 
Domnul Rădulescu, un profesor pensionar, , îmi fusese recomandat pentru a-mi oferi informații legate de acest eveniment. Este și consilier parohial. Îmi spune că până anul trecut, după ce se spovedeau și luau Paști, după ce mâncau și beau ce își aduseseră, acolo, în curtea bisericii, se făcea Hora Satului. Există chiar o scenă în mijlocul curții care confirmă, într-un fel, acest lucru. Tot domnul Rădulescu îmi mărturisește că preotul nu prea mai dorește această horă a satului în curtea bisericii pentru că i-ar călca iarba. Cică ar fi răsuflat ușurat când primarul localității a spus că anul acesta hora se va ține undeva în centrul satului, în imediata vecinătate a Căminului Cultural construit pe structura unei foste brutării, cu fonduri proprii. Era un fel de inaugurare neoficială, Căminul Cultural urmând a se inaugura, cu tăiere de panglică, de ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena.
Până spre seară, într-adevăr, sătenii chiar s-au strâns acolo, la locul stabilit pentru horă, un loc amenajat cu dale din beton pe care puteai juca fără teama de a-ți murdări încălțările. Profesorul Rădulescu îmi spusese că în curtea bisericii, erau ani în care se juca cu nămolul până la glezne. Avea, acea petrecere din curtea bisericii, un anume farmec însă. Un farmec care anul acesta  a dispărut. Poate pentru totdeauna. Chiar dacă, după toate cele ce se întâmplau în curtea bisericii, oamenii mergeau înapoi acasă, pe jos, cale de aproape doi kilometri. 
Poposim și noi, acasă la familia Vlad, unde fusesem invitați de Tony și Aurelia Dincă. Sărbătorim împreună, cum este firesc și creștinește, Paștiul 2016.
Valeru Ciurea

 


Mai multe din această categorie: « Govia la Garcov Concursul Pascal de ciocnit oua »

Lasă un comentariu

Press enter to search
Press enter to search
Buckle

The ultimate experience

The power for creating a better future is contained in the present - You create it by creating a good present.

(+1) 300 345 8000
info@buckle.pro
St New York, NY 10001

Opening Hours

Mon - Fri
9:00 am to 18:00 pm
Saturday
9:00 am to 16:00 pm
Sunday
Closed

CEO's Words

CEO

The theme is clean and crisp, yet it's genuinely sophisticated when it comes to the number of design tools offered with it and the flexibility.

CEO's Signature

Get Connected